argument

Pornind de la intelegerea faptului ca ingerii au calitatea de a fi simultan aproape de Dumnezeu si aproape de om, iar apoi daca au aceeasi radacina, s-ar desfasura intr-un univers aproximativ asemanator omului, am ilustrat in aceasta serie o realitate, o lume, un univers populat de fiinte spirituale apropiate de Creator. Un fel de dublu al omului dar pozitionat aproape de Dumnezeu, intr-o dimensiune sau spatiu foarte asemanator omului - conturati diafan plecand de la afirmatia lui Toma d’Aquino conform careia ingerii exista pentru ca exista ordine. Am infuzat seria "Ingeri" cu mesaj, cu poveste in asa maniera incat te-ai putea gandi ca mutarea legilor, regulilor umane s-a facut in dimensiunea nou creata ca un cadru-ajutor de oglindire fireasca pentru intelegerea facila a realitatii nou descrise.
Uneori am optat pentru o paleta cromatica in nuante puternice.

Influenta si liantul cultural al acestei serii de lucrari este sacrul ca dimensiune interioara, ca o culminatie launtrica. Punctul de pornire catre o reprezentare ultramoderna, postmoderna a fost insusi punctul apoi dreapta, cercul, triunghiul...formele geometrice. Am realizat lucrarile printr-un exercitiu impus de imaginatie folosindu-ma de analize si sinteze necesare acestei dimensiuni intr-o versiune pornita de la punct. Am dedicat ore pentru a aduce la viata un concept care vorbeste de fapt despre om, aratand ca in existenta imediat urmatoare existentei imediate, ca varianta posibila ar putea exista o lume apropiata noua atat prin elementele folosite cat si prin functia acesteia in viata noastra, reprezentand-o functional ca o experienta ce te ajuta sa te transpui si sa descoperi noi si noi trairi sau perspective-adica un fel de experienta "imersiva" intr-o lume sacra dar neconforma. Am gasit potrivit pentru ca aceasta lume ce te stimuleaza sa te transpui intr-un alt loc, dimensiune, univers, decat cel la care te-ai putea astepta, sa fie reprezentat atemporal, redat cu ajutorul formelor geometrice. Mentionez ca acest argument s-a nascut din dorinta si nevoia de a explica pe larg realitatea imaginata in seria "Ingeri". Ca instrument de lucru, forma geometrica mi-a oferit posibilitatea sa evidentiez aspecte legate de notiuni care au ajutat si din care am creat expresii, trairi, sentimente, emotii. Scopul a fost acela de a evidentia legaturile dintre geometrie si lumea inconjuratoare din universul nou nascut si totodata de a sublinia o parte din legile care domina universul, intregul, ordinea, absolutul. In limba greaca GEOMETRIA ar fi geo=pamant, metria=masura.

Am analizat, sintetizat si inteles faptul ca descrierea spatiului de existenta a unor fiinte aproape de Dumnezeu, ingerii, prin intermediul geometriei, este alegerea ce inlesneste intelegerea unor unitati sacre in viata noastra a oamenilor: fiintele sacre nevazute dar vazute cu ajutorul imaginarului, imprumutand legi, trairi, expresii ce te duc cu gandul la trairile, sentimentele, emotiile omenesti. Totodata frumusetea formelor geometrice antreneaza aici o recunoastere si o constructie mai facila a noului univers imaginat. Un univers care transcende umanul, care este dincolo de lumea fizica, de profan. Am folosit punctul, cea mai simpla forma geometrica, pentru a crea trasaturi de caracter, emotii, stari, trairi si elementul-motiv regasit in cateva din lucrarile seriei, fiinta-comuna "Roiul". "Roiul" ar fi in acest caz, reprezentarea legaturii dintre lumi. Vine de undeva, pleaca, parcurgand universul imaginat nefiind parte constitutiva a acestuia, interactionand si lasand in urma atitudini, expresii, totul pentru a contura si descrie inchipuitele trasaturi asemanatoare intre universul uman si cel de fata imaginat.

Procesul formativ initial al realitatii imediate se afla dincolo de zona spatio-temporala a intelegerii la care am fi constransi. A fost vorba de o oarecare descindere din sfera unui numen incognoscibil, aproape misterios direct intr-o lume, dimensiune, realitate ce am descris-o prin forta fenomenului senzorial.
Una din cele mai pretioase contributii la eliberarea din interior a acestei serii mi-a adus-o geometria. Desi s-ar putea crede ca aceasta ar fi balast scolastic de conceptie dinamica, a fost de fapt punctul de plecare ce m-a ajutat sa formez scheme arhitectonice dupa care universul ingeresc devine forma stabila si spatial circumcisa. Fara o soliditate obiectiva, nu pot vorbi despre o corectitudine a formei, insa am pus la origine o atitudine si o intelegere de o rara subtilitate a formei dincolo de forma, a spatiului dincolo de spatiu si a timpului dincolo de timp. Consider seria "Ingeri", o imbogatire cu modalitati noi de reflectare asupra realitatii.
Rodnicia seriei am vazut-o in simpla, fericita opozitie dintre pornirea de la schemele fixe date de lumea geometriei si infinitul eventualelor realitati inca necunoscute intru totul omului.

Am lasat sa se simta subteran prezenta unei asemanari dintre lumea omului binecunoscuta si lumea ingerilor, aceasta cu rol de centru unificator ce actioneaza pe parcursul seriei ca factor de amplificare a tensiunii expresive.

Abundenta cromatica lipseste. Lipsa ei m-a ajutat sa definesc complexitatea variantelor si realitatilor ce ar putea inlantui infinitul. Cand mi-am pus problema crizei cromatice, m-a preocupat exclusiv stabilirea unei logici functionale, dorind sa diminuez o tensiune data de culoare, indreptandu-ma in discurs catre definirea esentei mesajului initial: O abatere de la realitatea existentei imediate.
Lavinia Bujor-Deaconu